Megadeth – Tipping Point: bătrânii lupi ai thrash-ului mușcă din nou!
E vineri seara, ne pregătim de weekend și, dragii moșului, vă mărturisesc cu maximă mândrie că am ajuns la momentul în care Acceleratorul de Particule a început să-mi facă recomandări metal.
Ei bine, și m-a lovit grav și decisiv, cu o trupă dragă mie – o trupă cu care mi-am trăit adolescența metalică alături de rockerimea incipientă din Nehoiu, o trupă care făcea parte din selecta selecție a ceea ce noi numeam, la începutul sălbaticilor, dar intenșilor ani ’90, MCS – Metal Crâncen Selection.
Este vorba, desigur, de Megadeth și de ultimul lor single, ”Tipping Point”, o piesă care te lovește la ficat și îți dă foc urechilor.
Este acel gen de piesă care te aruncă fără avertisment înapoi în camera cu postere șifonate, casete BASF (pentru bogați) ori ORWO (pentru cei mai mulți) și vecini nervoși că dai muzica la limita de spargere a geamurilor și scorojire a pereților.
Începutul este rupere și fulgere – sună atât de bine și de recognoscibil, încât am crezut că m-am întors în anii de naștere ai trupei.
Este thrash de la mama lui, care nu cere voie, nu caută aprobări, doar rupe tot ce prinde în cale.
După ce te face să te prinzi că-i vorba de el, Mustaine apasă pedala până la podea, ”pedal to the metal” cum se zice la noi – iar riffurile scuipă scântei din primele secunde, dând la iveală metal pur, nefiltrat, cu ADN de anii ’80, dar cu mușchi și precizie de 2025.
Riffuri mai ascuțite decât sabia unui samurai, solo-uri mitraliate în rafale sonore și tobe cu ritm de motor cu 24 de cilindri în V.
Însă, dincolo de forță, piesa are și o tensiune personală a lui Mustaine, întocmai ca o spovedanie sub sutana lui Voldemort deghizat în popă de țară.
Teemu Mäntysaari își face intrarea ca un tanc finlandez în floarea iernii: solo-uri precise, tehnice, dar cu suflet, ca și cum ar fi fost acolo de la ”Peace Sells” încoace.
„Tipping Point” nu e doar o piesă, e o declarație – Megadeth nu trage obloanele la prăvălie, ci muşcă mai tare ca oricând, făcându-te să te întrebi cu un regret mai greu decât o stea neutronică: de ce să fie ăsta ultimul lor album?
Însă e și bucuria aia nemărginită în care îți dai seama că bătrânii lupi încă mai pot rupe scena și că thrash-ul adevărat nu moare, ci se regenerează continuu, purtând cu mândrie cicatricile la vedere.
Dacă toate piesele vor suna măcar ca „Tipping Point”, atunci Mustaine va încheia cariera Megadeth într-un mod neegalabil sau foarte greu de egalat.
Și, bineînțeles, pot considera că și-a luat cu vârf și îndesat revanșa față de Metallica, invitându-ne să fim martori, probabil, la cel mai frumos sfârșit din istoria thrash-ului.
Cum a fost la Festival d’Arts Roumains Ronchin 2025
Din cele aproape 2 ore filmate de jumătatea mea mai bună la întâlnirea mea cu cititorii la Festival d’Arts Roumains Ronchin 2025, am extras câteva minute, așa ca să vă faceți o idee despre cât de frumos și de haios a fost.
Încă o dată, mulțumiri Ciprian și Ana pentru invitație și susținere, mulțumiri familiei mele pentru că mi-a fost încă o dată alături.
Tuturor, pupăciuni și toate cele bunele.
De près de deux heures filmées par ma meilleure moitié lors de ma rencontre avec les lecteurs au Festival d’Arts Roumains de Ronchin 2025, j’ai retenu quelques minutes seulement, afin que vous puissiez vous faire une idée de la beauté et de la convivialité de l’événement.
Encore une fois, un grand merci pour l’invitation et soutien à Ciprian et Ana, ainsi qu’à ma famille d’avoir, une fois de plus, été à mes côtés.
À toutes et à tous, de gros bisous et plein de belles choses.
Mon aventure au Festival d’Arts Roumains Ronchin 2025 – quelle histoire !
Et voilà, c’était ma rencontre d’écriture au FAR Ronchin 2025.
Franchement, c’était super, comme entre amis, voisins, frères et beaux-frères.
Hyper convivial, on a rigolé à fond, on a grignoté du « cozonac », on a bu du vin, de la bière et de la « palincă » (après bien sûr) … bref, que vous dire de plus ?
Des gens extra, chaleureux, plein d’humour. Ils m’ont posé des questions, j’ai répondu, ils en ont posé encore plus, et moi je leur ai raconté des histoires de l’armée, du lycée, de l’enfance… celle avec la truie et le verrat, celle avec la prostate, et d’autres encore…
Que vous dire ? C’était génial de chez génial !
À la fin, j’ai vu des visages heureux, des yeux qui riaient, et des gens désolés qu’on doive arrêter pour laisser la place à un autre événement.
C’était beau, c’était chaud, le temps était avec nous – alors que, paraît-il, chez les Chtis il pleut toujours comme vache qui pisse – eh bien cette fois, il a plu du soleil, dehors et dans nos cœurs.
Bisous et révérences à Ciprian et Eva, Ana, Alina et Florin, Luminita, Maria et Jan-Luc, Alain et à tous ceux dont j’ai oublié le prénom sur le moment, mais que je retrouverai en chemin.
Je vous embrasse et je vous estime, je ne vous souhaite que du bon, les amis !
Și a fost întâlnirea mea scriitoricească de la Festival d’Arts Roumain FAR Ronchin 2025.
A fost fain de tot, ca între prieteni, vecini, frați și cumnați, a fost foarte prietenos, s-a râs masiv, s-a păpat cozonac, s-a băut vin și bere și palincă (după), a fost, ce să vă mai zic…
Lume faină de tot, oameni calzi și cu simțul umorului la ei, care m-au întrebat chestii, eu le-am răspuns, ei m-au întrebat mai mult, eu le-am zis din armată, din liceu, din copilărie, le-am zis-o p-aia cu purceaua la vier, p-aia cu prostata, cu…
Dar ce să vă mai zic? A fost fain rău de tot!
Am văzut la final oameni tare fericiți, cu ochii și fețele râzând, cărora le părea rău c-a trebuit să încheiem pentru a face loc altui eveniment.
A fost frumos, cald, vremea a ținut cu noi, cu toate că la Chti cică plouă cu spume, de data asta a plouat cu soare și afară și în inimile noastre.
Pupăciuni și plecăciuni lui Ciprian, Eva, Ana, Alina, Florin, Luminița, Maria, Jan-Luc, Alain și tuturor celor care nu le mai țin bine numele acuma, dar mai revin eu pe traseu.
Vă pupez și vă stimez, doar de bine vă urez, dragilor!
Dimanche, 28 septembre, je vous attends au Festival d’Arts Roumains à Ronchin !
Chers amis, frères et sœurs, épouses et grands-mères, aujourd’hui commence la troisième édition du FAR – Festival d’Arts Roumains à Ronchin, près de Lille, où j’ai la grande, mais vraiment la grande joie de participer en tant qu’écrivain invité.
Alors, que vous soyez occupés ou non, je vous attends, petits et grands, dimanche 28 septembre, entre 14h00 et 16h30 (« ou autant qu’il le faudra », comme dit la chère Ana, l’amphitryonne de la rencontre), à la Salle Alfred Colin, Place de la Halle, Ronchin.
Un immense merci et de gros bisous à Ana Maria Birta et à Ciprian Muntiu pour l’invitation.
Venez, ça va être chouette, avec des gens formidables !
Dragi prieteni, frați și surori, neveste și bunici, azi începe cea de-a treie ediție a FAR – Festival d’Arts Roumains la Ronchin, lângă Lille, unde am marea, dar marea bucurie să particip ca invitat scriitor care este.
Așa că, aveți, n-aveți treabă, vă aștept cu mic cu mare duminică, 28 septembrie, între 14:00 și 16:30 (“sau cât o fi nevoie”, vorba dragei de Ana, amfitrioana întâlnirii) în Salle Alfred Colin, Place de la Halle, Ronchin.
Mulțumiri și pupături majore Anei Maria Birta și lui Ciprian Muntiu pentru invitație.
Veniți, că va fi fain, cu oameni faini!
Dimanche, 28 septembre, je vous attends au Festival d’Arts Roumains à Ronchin !
Viens t’amuser, viens au Festival !
Mes chers amis, c’est avec une immense joie que je commence ce mois et cette semaine en vous annonçant que le 28 septembre je suis invité au Festival d’Arts Roumain, qui aura lieu à Ronchin, près de Lille.
Devant un public particulièrement nombreux, je dirais, pendant deux heures et demie je vais discuter avec la chère Ana Maria Birta de tout et de rien, de la lune et des étoiles… enfin, je n’ai aucune idée de quoi exactement, hé-hé ! Mais une chose est sûre : il y aura de la bonne humeur et de la joie, d’autant plus que tous mes livres traduits en français seront également présents.
Un grand merci du fond du cœur à Ana et à Ciprian Muntiu, vous êtes des personnes formidables, avec une générosité immense !
Alors, chers amis, frères et sœurs, à la fin du mois je vous attends avec grand plaisir pour parler, partager et passer de très beaux moments ensemble, à la Salle Alfred Colin, Place de la Halle, à Ronchin, près de Lille.
***
Dragii moșului, cu bucurie maximă încep luna și săptămâna, anunțându-vă că pe 28 septembrie sunt invitat la Festival d’Arts Roumain care va avea loc la Ronchin, lângă Lille.
În fața unui public deosebit de numeros, zic, pentru două ore și jumătate voi vorbi cu draga de Ana Maria Birta câte-n lună și-n stele despre… habar n-am despre ce, he-he!, dar sigur se va lăsa cu veselie și voie bună, că doar vor fi prezente și toate cărțile subsemnatului apărute în limba franceză.
Săru’ mâna maxim Ana, mulțam mult, Ciprian Muntiu, că sunteți niște oameni așa de faini și cu suflet mare, mare!
Așa că, prieteni, frați și surori, la sfârșit de lună, vă aștept cu mult drag să vorbim, să povestim și bine să ne simțim în Salle Alfred Colin, Place de la Halle, din Ronchin, lângă Lille.
